duminică, 30 iunie 2013

Durerea

Cateodata durerea isi infinge radacinile , din ce in ce mai adanc in noi iar gandurile infernale se zvarcolesc tot timpul , nelasandu-ne sa avem pace si liniste in suflet. Ma gandesc doar : de ce trebuie singuri sa ne complicam viata. Pur si simplu singuri ne amagim , lasand gandurile sa ne bantuie tot timpul. Am putea totusi sa le dam deoparte si sa ne traim viata. Este foarte greu , cateodata ne bantuie si nu le putem alunga , sau daca la alungam ele revin si ne chinuim in continuare.
Durerea vine din interiorul inimii si mai ales din cauza ca nu ne iubim pe noi insine, sau din cauza ca cineva pe care dorim nu ne iubeste sau nesimtim abandonati. Stiu aceasta durere nu se va opri niciodata , dar trebuie sa luptam sa putem trai cu ea si sa devenim imuni la ea, pentru ca de multe ori e numai in capul nostru.

Ar trebui sa lasam aceasta lume a noastra, ce se creeaza in noi , cu ajutorul tuturor problemelor si durerilor. Ar trebui sa lasam viata sa aiba cursul ei indiferent daca ni se intampla lucruri bune sau mai putin bune.

Un comentariu:

  1. Mi-am dat seama ca persoana la care chiar tin nu simte nimic si ma evita din ce in ce mai mult. De ce? De ce tinem la persoanele care ne ignora si ignoram persoanele care chiar tin la noi? Oricum nu cred ca la mine tine cineva. Nu inteleg ce rost mai am aici. De ce inca mai sunt aici? Pentru ca sa ma simt din ce in ce mai rau? Dar sper sa invat sa traiesc cu toate astea. De mai bine de 6-7 ani incerc sa ma obisnuiesc dar nu pot. Devin din ce in ce mai puternice.

    RăspundețiȘtergere